Repararea prejudiciului pentru inundarea apartamentului

Viața la bloc are multe părți frumoase, lipsa grijilor pentru îngrijirea curții, proximitatea de locul de muncă, de obiectele culturale, de patiseria preferată. Însă pot apărea diverse situații mai puțin plăcute, cum ar fi zgomotul din apartamentul învecinat cauzat de muzica prea tare, de lucrările de reparație etc. 

Probabil cea mai neplăcută experiență este să fiți inundat de vecinii apartamentului superior. Nu numai că strică amenajarea, pereții, tavanul, pardoseala, dar poate strica lucrurile din casă, putând duce la apariția mucegaiului și la un miros greu respirabil. 

În acest caz trebuie să cunoașteți că legea obligă proprietarii apartamentului în care a apărut sursa scurgerii de a repara integral prejudiciul suferit indiferent de vinovăția acestuia. 

În continuare vom analiza care sunt principalii pași care trebuie întreprinși în astfel de situații și care sunt condițiile legale de angajare a răspunderii. 

Etapa 1. Localizarea și stoparea scurgerii 

Primele acțiuni în cazul în care ați observat urme de scurgeri din apartamentul superior este de a stabili sursa acelei scurgeri, fie că este din cauza punctelor din interiorul apartamentului superior, fie din cauza unui apartament încă mai superior, din cauza țevilor centrale ale blocului sau din cauza ploilor ce inundă mai multe apartamente pe linie verticală. 

Concomitent urmează a fi stopată sursa scurgerilor prin anunțarea vecinului sau administratorul blocului. În cazul în care dețineți informații că vecinul de sus lipsește o perioadă din apartament, iar lichidele continuă să curgă urmează să anunțați organul poliției și administratorul blocului pentru închiderea țevii.  

Etapa 2. Constatarea și evaluarea prejudiciului 

Pentru a constata circumstanțele inundației și urmările prejudiciabile urmează să anunțați președintele asociației care administrează fondul locativ (APLP, ACC, CCL, ÎMGFL) și să solicitați întocmirea unui act de constatare.  

La întocmirea actului urmează a fi prezenți proprietarii apartamentului superior sau actualii posesori, după caz. Actul de constatare va fi o probă incontestabilă în cadrul procesului de judecată. 

Reprezentații asociațiilor nu au competențe să evalueze în formă bănească valoarea prejudiciului, de aceea urmează să solicitați unui expert autorizat întocmirea unui raport de expertiză tehnico-științifică prin care să stabilească mărimea prejudiciului.   

La întocmirea raportului urmează a fi prezenți proprietarii apartamentului superior sau actualii posesori, după caz. Raportul de expertiză va fi o probă decisivă în cadrul procesului de judecată. În cazul în care vecinul contestă rezultatul raportului, acesta poate efectua un alt raport pe cheltuiala sa. 

Etapa 3. Stabilirea persoanei vinovate 

Regula. Potrivit art. 2016 din Codul civil, dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesie. Până la proba contrară, se prezumă că construcția este în posesia proprietarului său. 

Astfel, răspunderea pentru prejudiciul cauzat în urma inundării apartamentului o poartă proprietarii apartamentului de unde a apărut izvorul scurgerii. În cazul în care proprietarii demonstrează că posesorii actuali sunt chiriașii sau comodatarii, atunci pretențiile se vor îndrepta împotriva ultimilor. 

Dacă în acel apartament locuiește atât proprietarul cât și chiriașii în același timp, atunci toți vor răspunde solidar, indiferent de vinovăția persoanei. 

Răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin scurgerea din construcție este o răspundere obiectivă, angajându-se indiferent de vinovăția posesorului construcției. Posesorul nu poate înlătura răspunderea dovedind că a luat toate măsurile pentru evitarea scurgerii din construcție sau că nu se afla în acel moment în apartament. 

Excepții. Regula menționată mai sus nu se aplică în cazul în care prejudiciul s-a produs din cauza unui eveniment prevăzut la art. 2012 ori din vina celui prejudiciat. 

Potrivit art. 2012 din Codul civil,  persoana nu poartă răspundere dacă prejudiciul este cauzat de către un eveniment anormal care nu poate fi evitat prin măsuri rezonabile, iar riscul nu îi revine acelei persoane. 

Astfel, posesorul se poate exonera de răspundere probând existenta unor cauze străine care a dus la cauzarea prejudiciului, și anume: forța majoră sau vina persoanei prejudiciate. 

Etapa 4. Stabilirea mărimii prejudiciului

–  Prejudiciul material. Potrivit art. 2025 alin. (2) din Codul civil, în cazul deteriorării unui bun, despăgubirea va fi egală cu pierderea valorii bunului și nu a costului reparației dacă costul reparației depășește disproporționat pierderea valorii. 

– Cheltuielile de constatare a prejudiciului. Persoana responsabilă de repararea prejudiciului în urma inundării este obligată să restituie persoanei vătămate costurile suportate la întocmirea actului de constatare și a raportului de expertiză. 

– Prejudiciul moral.  Potrivit art. 2036 alin. (1) din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri. 

– Dobânda de întârziere. Potrivit art. 2025 alin. (6) din Codul civil, autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobândă de întârziere la rata determinată conform art. 942 începând cu data primirii de către persoana care răspunde de prejudiciu a somației de la partea vătămată. Dobânda de întârziere se calculează din suma despăgubirii sau, în caz de reparare în natură a prejudiciului, din valoarea acelei reparații. 

– Cheltuielile de judecată. Autorul faptei ilicite obligat de instanță să repare prejudiciile materiale și morale va fi obligat să suporte și cheltuielile suportate la angajarea unui avocat. 

Etapa. 5. Procedura soluționării litigiului 

Potrivit art. 2025 din Codul civil, repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare (repararea bunului deteriorat etc.), iar dacă aceasta nu este cu putință ori dacă persoana vătămată nu este interesată de repararea în natură, prin plata echivalentului bănesc (despăgubire), stabilit prin acordul părților sau, în lipsa unui asemenea acord, prin hotărâre judecătorească. 

În cazul în care posesorul apartamentului superior refuză să repare prejudiciile pe cale amiabilă în urma discuțiilor cu acesta, atunci urmează să-i expediați o somație cu cerința de a repara prejudiciul suferit.  

Somația trebuie să conțină în principal următoarele informații: 

1. Circumstanțele producerii inundație; 

2. Valoarea prejudiciului argumentat în baza raportului de expertiză; 

3. Termenul acordat pentru achitarea benevolă (3 zile, 5 zile, 7 zile etc.); 

4. Modul de achitare a prejudiciului (cash sau transfer cu indicarea datelor bancare etc.), 

5. Mențiunea despre calcularea dobânzilor de întârziere după expirarea termenului acordat. 

În cazul în care posesorul apartamentului superior refuză să repare prejudiciile în termenul acordat, atunci urmează să vă adresați instanței de judecată cu o cerere de chemare în judecată privind repararea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată. 

După obținerea hotărârii judecătorești de încasare a sumelor puteți solicita vecinului executarea benevolă sau să vă adresați unui executor judecătoresc pentru urmărirea silită. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *